Pentru a evalua comportamentul lui Z97I-PLUS, am folosit un procesor Intel Core i7-4770K alături de următoarele componente:
– Memorie RAM GeIL Evo Two 4GB 2400MHz 10-11-11-30 1T;
– Cooler Noctua NH-D14;
– Harddisk Seagate ST3500418AS;
– Sursă de alimentare Antec Signature de 850W.
Observaţi probabil absenţa unei plăci video dedicate, la care am renunţat deoarece eram curios să observ comportamentul plăcii de bază folosind soluţia grafică integrată. De asemenea, am folosit un singur modul de memorie din kit-ul dual-channel GeIL, căci cel de-al doilea nu a mai încăput sub cooler-ul masiv, care maschează oricum cam întreaga placă de bază.
La setările implicite, totul funcţionează în parametri normali: 800MHz pentru nucleele x86 în Idle şi 3.9GHz în sarcini single-thread, 3.8GHz în sarcini cu 2 sau 4 fire de execuţie şi 3.7GHz în sarcini cu 8 fire de execuţie. Unităţile de procesare grafică se menţin la 600MHz în Idle şi urcă la 1250MHz în FurMark, când frecvenţa nucleelor x86 oscilează în funcţie de încărcare.
De asemenea, se frecvenţa poate fi sincronizată din BIOS pentru toate nucleele, astfel încât procesorul rulează la 3.9GHz indiferent de numărul de thread-uri rulate.
Pentru cei interesaţi de overclocking, dară fără cunoştinţele necesare, ASUS oferă posibilitatea supratactării automate prin intermediul a 2 funcţii implementate la nivel de BIOS. Prima – OC Tuner – are 2 modalităţi de funcţionare. În prima situaţie – Ration Tuning – se menţine bus-ul de 100MHz şi se aplică multiplicatorul 43x în aplicaţii cu un singur fir de execuţie, 42x în cele cu 2 sau 4 fire de execuţie şi 41x în cele cu 8 fire de execuţie. Soluţia grafică funcţionează la frecvenţa standard.
În cea de-a doua situaţie – BCLK + Ratio Tuning – se foloseşte un bus de 125MHz şi un multiplicator 34x, rezultând o frecvenţă 4.25GHz indiferent de numărul de thread-uri rulate. Memoria este tactată de această dată la 2000MHz, iar soluţia grafică rămâne la 600/1250MHz mulţumită unui „CPU Strap” setat pe „Auto”.
Cea de-a doua funcţie – EZ Tuning Wizard – este ceva mai complexă, în sensul că stabileşte parametrii utilizaţi pentru overclocking în funcţie de scenariul de utilizare ales şi de soluţia de răcire folosită. La configuraţia de faţă, alegerea scenariului Gaming/Media Editing simultan cu un cooler Tower a provocat instabilitatea sistemului, căci presupune şi o uşoară majorare a bus-ului, ceea ce provoacă de fapt instabilitatea soluţiei grafice integrate. De aceea, m-am rezumat la scenariul Daily Computing, care presupune un multiplicator 44x aplicat unui bus de 100MHz pentru a rezulta o frecvenţă de 4.4GHz, simultan cu menţinerea memoriei la 2.4GHz şi a soluţiei grafice la 1250MHz.
În sfârşit, am ajuns şi la partea care probabil că vă interesează cel mai mult – overclocking. După câteva încercări, am reuşit să stabilizez sistemul la o frecvenţă a procesorului de 4.5GHz, obţinută prin aplicarea unui multiplicator 45x la un bus de 100MHz şi prin adăugarea unui offset de voltaj de 0.17V. Memoria Cache nu a urcat însă mai sus de 4.3GHz, iar soluţia grafică integrată a funcţionat stabil până la 1.7GHz.
