Call of Duty: Black Ops II Review

2 of 3
Use your ← → (arrow) keys to browse


În încercarea de a mai scoate jocul din linia coridoarelor limitate de ziduri vizibile sau nu, Black Ops II a mai deschis design-ul hărţilor. Unele misiuni folosesc zone în aer liber cu punte de acoperire şi diverse direcţii de mişcare în combinaţie cu clădiri sau peşteri în spaţii închise unde teoretic ar trebui să ai nevoie şi de ceva strategie pentru a înainta. Practic, armele deştepte te ajută să nu ai nevoie de prea multă agitaţie, cu condiţia să nu intri de nebun într-o cameră plină de inamici.

De asemenea, mai apar variaţii cu momente stealth şi condus de vehicule (terestre sau aeriene), alături de secvenţe scriptate parţial (consola să trăiască) unde trebuie să apeşi la fix pe tastă dacă nu vrei să reîncarci ultimul checkpoint. Aceste momente, deşi bine-venite, suferă de probleme de control, recomandând un gamepad, dar şi de boala limitărilor invizibile. Te trezeşti uneori că ai părăsit zona de luptă fără vreun motiv evident, alteori un bolovan sau un gard sunt obstacole de netrecut, iar o baltă te poate trimite înapoi la meniul salvărilor.

Altă opţiune mai libertină este posibilitatea de a-ţi alege echipamentul înainte de a începe o misiune. Jocul recomandă anumite combinaţii (bine alese, de altfel), dar poţi să experimentezi după bunul plac cu armele şi accesoriile deja deblocate cu riscul de a alege obiectul nepotrivit pentru respectiva misiune. Ca idee generală însă, de pe listă nu trebuie să lipsească niciodată Access Kit-ul cu care să deschizi diverse camere şi lăzi pentru a obţine echipament în plus.

Tot ca variaţie pe lângă misiunile normale mai apar şi o serie de quest-uri cu gameplay strategic, numite Strike Force. Ai la dispoziţie trei echipe (gen trei vieţi) cu care să-ţi îndeplineşti obiectivele, iar misiunile pot fi jucate doar o anumită perioadă, ca apoi să fie permanent ratate. Diferenţa este că ai putea să fii generalul coordonator datorită interfeţei tactice, dacă n-ar fi AI-ul tembel. Dacă nu controlezi direct soldaţii sau roboţii, nici unii, nici alţii n-au auzit de acoperire şi alte mişcări defensive, ci doar stau să fie seceraţi de mitralierele inamice. Aceeaşi situaţie se petrece şi în rest, unde n-ai nevoie de prea multă tactică pentru a elimina AI-ul inamic, în acelaşi timp nici cel prieten nefiind de cine ştie ce ajutor la foc de acoperire.

2 of 3
Use your ← → (arrow) keys to browse

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *