HTC One X – bigger, better, faster

Noua versiune a interfeței Sense este o evoluție însă nu pentru că a adus lucruri în plus ca până acum ci pentru că a devenit ceva mai simplă. Android 4.0 a trecut însă peste multe din deficiențele de interfață ale versiunilor anterioare și, indiferent cât de mult mi-ar fi plăcut Sense în trecut, cred că evoluția platformei Google va face astfel de interfețe din ce în ce mai puțin utile. Spre deosebire de One V, care a avut o performanță bună, rezoluția mare a lui One X a scos la iveală unele deficiențe de performanță ale acestei interfețe, în special când foloseam mai mult de 3-4 widget-uri. Nu este ceva cu adevărat deranjant dar atunci când ții în mână ceva mai puternic decât PC-ul pe care rulai acum 10 ani Windows XP, parcă simți că este ceva în neregulă…

Până la versiunea actuală, Sense a oferit un dock de mari dimensiuni dar prea puțin util. Noua versiune înlocuiește îl înlocuiește însă cu un launcher cu patru scurtături modificabile și o legătură rapidă către lista completă de aplicații, un pas vizibil înainte. Din păcate noua arie pentru notificări a pierdut taburile pentru setările rapide însă oferă un buton pentru meniul de setări, aranjat acum de așa natură încât cele mai utile setări sunt amplasate în capul listei. Ca o paranteză, aici se observă imediat și noua animație de overscroll pentru a evita durerile de cap cauzate de patente Apple. Față de One V, limitat ca spațiu de ecran. Lista de aplicații recent accesare din Android 4.0, prezentă pe One V aproape nemodificată, a fost înlocuită cu un meniu complet particularizat de HTC. O idee teribil de proastă mi s-a părut modul de implementare al vechiului buton Menu din Android 2.x pentru aplicațiile neoptimizate pentru Ice Cream Sandwich– pe One V era accesibil prin apăsarea prelungă pe butonul Recent Apps însă acum este implementat sub forma unei bare permanente care oferă un singur buton și consumă degeaba spațiu pe ecran.

Dincolo de aceste noutăți, Sense 4.0 nu sare prea departe de 3.0/3.5, lista bogată de widget-uri (acum și redimensionabile), temele de interfață, seturile de tonuri de apel, ecranele multiple (între 3 și 7) și Lock Screen-ul cu scurtături fiind prezente la post, dar integrarea cu interfața nativă Android pare chiar mai bună decât la Gingerbread.
Android ar trebui să fie deja ceva cunoscut pentru oricine deci nu mai insist cu trecerea în revistă a tuturor aplicațiilor ci doar a celor particularizate de HTC. Excelentul People a rămas la fel de puternic, acesta oferind agregarea contactelor din mai multe surse (Gmail, Twitter, Facebook), separarea lor pe grupuri (fără tonuri de apel la nivel de grup, din păcate), agregarea apelurilor, mesajelor text, email-urilor sau imaginilor pentru fiecare contact în parte și widget-urile multiple pentru apelare rapidă. Partenerul său, Phone, oferă acces rapid la lista de apeluri pierdute sau favorite, de data acesta într-un Action Bar în loc de taburi, Smart Dial, Speed Dial și Voice Dial via Google Voice Search.

Calitatea apelurilor a fost bună, sunetul în cască fiind puternic și clar iar microfonul dual, folosit dealtfel și pentru înregistrarea video stereo, oferind aceeași prestație. Îmbucurător este faptul că HTC a implementat un difuzor cu sunet mai bun și volum ceva mai ridicat, acesta fiind un loc unde compania rata de obicei.
Un alt lucru vizibil îmbunătățit este tastatura virtuală, care, dacă și-a păstrat în mare același aspect, oferă și butoane direcționale virtuale, utile în aceste zile în care nimeni nu mai dă două parale pe astfel de moduri de control, și opțiunea de trace. Asemănător celui oferite de tastatura Swype, tracingul a apărut în Sense 3.0 dar era inutil și prost, acum însă are un dicționar consistent pentru limba română și funcționează așa cum trebuie.
Browser nativ din Android 4.0.3 a primit o temă particularizată, acesta oferind în plus un set de butoane în partea inferioară care oferă acces către Reading list, favorite, taburi și opțiunea de salvare pentru acestea trei. Ca minusuri ale acestuia se remarcă opțiunea de repaginare automată care este cam lentă și mai dă și rateuri și suportul prost pentru caracterele românești, un bug de care se face vinovat Google și care a mai bântuit platforma Android pe la versiunea 2.3 – 2.3.3.

Ca aplicații particulare, HTC a inclus în pachetul software Dropbox, care oferă utilizatorilor Sense 4.0 o stocare cloud de 25GB timp de doi ani, un download manager, hubul HTC pentru teme noi de interfață sau seturi noi de tonuri de apel, suita Polaris Office, Notes, un frontend pentru Evernote cu un widget excelent, un manager pentru activități puternic și evidentul set de aplicații Facebook, Twitter, Google Plus, Adobe Reader & Co. Se remarcă dispariția unor produse HTC precum clientul RSS și clientul pentru HTCsense.com, serviciu a cărui retragere a fost anunțată acum ceva timp și din care au rămas doar descărcările de teme de interfață, wallpapere, aplicații recomandate și alte prostioare similare.