Thunderbolt pentru toată lumea din a doua jumătate a anului

Interfaţa USB este probabil cea mai cunoscută printre utilizatorii de PC, iar conectorii specifici sunt cel mai des întâlniţi la ora actuală. Introdus în anul 1994, portul şi-a păstrat forma fizică, dar a evoluat din punctul de vedere al performanţelor oferite. Astfel, în anul 2008 era lansat standardul USB 3.0 cu viteze de transfer de zece ori mai mari decât în cazul precedentului USB 2.0.
Surprinzător era la momentul respectiv că cel mai important promotor al standardului USB – Intel – refuza să implementeze noua interfaţă nativ în chipset-urile sale, motiv pentru care producătorii de plăci de bază au fost nevoiţi să apeleze la soluţii terţe, ceea ce a generat iniţial şi unele probleme. În realitate, refuzul Intel nu este deloc greu de înţeles. Cu ocazia IDF-ului de toamnă din 2008, producătorul prezenta publicului tehnologia Light Peak, care conform informaţiilor disponibile la acea dată, urma să devină bazele unei noi interfeţe pentru PC. În esenţă, vorbim despre o nouă interfaţă pentru conectarea perifericelor care permite lăţimi de bandă foarte mari. Conceput iniţial pentru cabluri optice, standardul Thunderbolt funcţionează fără probleme şi cu cabluri din cupru, care asigură o rată de transfer de 10Gb/s, adică de două ori mai mult decât USB 3.0.
Deşi Intel promovează acest nou standard încă din 2008 când a fost prezentat publicului, el a fost implementat pentru prima dată pe un produs final în februarie 2011, cu ocazia introducerii MacBook Pro. Cum Apple dictează de multe ori tendinţele în piaţă, nu ar trebui să fie de mirare pentru nimeni că mulţi producători au început să acorde atenţie tehnologiei Light Peak. Aşa se face că nu mai miră pe nimeni că după ce şi-a văzut „copilul” băgat în seamă, Intel a luat într-un final decizia de a integra nativ şi suportul USB 3.0, odată cu introducerea chipset-ului Z77 şi a derivatelor din acesta.
Fără nicio urmă de îndoială, Thunderbolt reprezintă o interfaţă bine venită, care deschide noi orizonturi pentru producătorii de periferice. Ca un exemplu, mulţumită lăţimii de bandă oferite, putem vorbi despre soluţii grafice puternice care să se conecteze printr-un simplu cablu la sisteme de calcul ultra-portabile. Aplicabilitatea nu se rezumă la atât şi cu timpul vom vedea şi dispozitive bazate pe noua interfaţă. Iar Thunderbolt este fără nicio urmă de îndoială un standard ce nu va dispărea peste noapte din moment ce producători esenţiali pentru piaţa IT precum ASUS şi GIGABYTE au început să îl implementeze deja.
Aş vrea să atrag însă atenţia asupra faptului că şansele ca Thunderbolt să reprezinte un pericol pentru USB 3.0 sunt din punctul meu de vedere nule în acest moment. Există o serie de periferice car folosesc interfaţa USB şi care, mai mult de atât, nu au nevoie de lăţimea de bandă oferită de Thunderbolt. Aşadar, noul conector are rolul de a deschide noi orizonturi pentru producătorii de periferice şi nu de a anihila interfaţa USB. Din acest motiv, încăpăţânarea Intel de a nu integra nativ porturi USB 3.0 rămâne o uşoară curiozitate. O explicaţie ar putea fi dată de faptul că implementarea interfeţei Thunderbolt este mai costisitoare comparativ cu USB 3.0, iar profitul revine exclusiv Intel, din moment ce este singurul producător de pe piaţă pentru această tehnologie. Cu toate acestea, lucrurile se mişcă mai repede decât mă aşteptam, iar Thunderbolt urmează să devină un element cheie pentru plăcile de bază din al doua jumătate a acestui an.