Pentru evaluarea performanţelor, am folosit o platformă alcătuită din următoarele componente:
– Placă de bază ASUS Z87-Plus;
– Procesor Intel Core i7-4770K @ 4.6GHz;
– Memorie RAM DDR3 2x4GB GeIL Evo Two @2400MHz 10-11-11-30;
– Cooler Noctua Noctua NH-D14;
– Harddisk Seagate ST3500418AS;
– Surse de alimentare Antec Signature 850W + Antec High Power 750W.
După experienţa cu Radeon R9 290X şi R9 290, primul aspect pe care am vrut să îl verific a fost comportamentul plăcii în sarcină. Am început deci prin rularea aplicaţiei FurMark, unde am observat o fluctuaţie a frecvenţei, lucru perfect normal datorită implementării Power Tune.
De aceea, am împins slider-ul în poziţia superioară, adică 50% şi am rulat din nou FurMark. De această dată, nu am mai întâlnit aceeaşi fluctuaţie a frecvenţei, dar s-a instalat fenomenul de throttling.
Din fericire, aceste neajunsuri nu sunt prezente şi în jocuri, unde placa funcţionează fără probleme la 1018/5000MHz.
În Idle, primul nucleu îşi reduce frecvenţa la 300MHz, în timp ce al doilea se opreşte complet.
Overclocking
În ciuda throttling-ului la frecvenţe implicite, m-am încumetat să testez şi potenţialul de overclocking. Iniţial, am intenţionat sa folosesc aplicaţia MSI Afterburner mulţumită suportului pentru ajustarea tensiunii de alimentare de care dispune aceasta. S-a dovedit însă că suportul pentru controlarea voltajului nu este implementat corect şi drept urmare, tensiunea nu se modifică decât pentru unul dintre cele 2 nuclee. Am renunţat deci la ideea iniţială şi am apelat la modulul OverDrive din Catalyst Control Center.
Am obţinut astfel o frecvenţă de numai 1050MHz pentru cele 2 nuclee grafice, iar chip-urile de memorie au rulat perfect stabil până la 6320MHz.
Throttling-ul apare şi de această dată în FurMark:
Dar nu şi în jocuri:
În Idle sunt folosite aceleaşi frecvenţe ca mai devreme:
