HTC Desire HD – big in Taiwan

După cum unii cititori deja ştiu, HTC Desire a debutat cu un ecran AMOLED, înlocuit după câteva luni de unul SLCD din cauza problemelor de disponibilitate în stocurile producătorilor. Desire HD nu a scăpat nici el de această problemă, venind cu un ecran LCD, un pas tehnologic înapoi faţă de celebrul său predecesor.
Deşi păstrează vechea rezoluție WVGA, care ar putea fi considerată insuficientă pentru ecran atât de mare, imaginea oferită de Desire HD este bună. La acest lucru contribuie, cel mai probabil, modul de afişare a ecranului LCD, superior din punct de vedere al acurateţei la nivel de pixel faţă de cel al matricei PenTile utilizata în cazul HTC Desire şi Google Nexus One. Acest lucru se remarcă cel mai bine atunci când este afişat text, lizibilitatea fiind foarte bună. Culorile nu sunt tot atât de vii precum în cazul AMOLED, Super AMOLED sau IPS, saturaţia fiind una normală pentru un ecran TFT standard, unii utilizatori putând chiar prefera naturaleţea în detrimentul saturaţiei exagerate AMOLED. Cu toate acestea însă, per ansamblu, consider ecranul este un regres tehnologic deoarece, în ciuda culorilor naturale şi a lizibilităţii superioare, acesta are un contrast redus neplăcut şi un nivel gamma prea mic, care dau un aspect lăptos imaginii, şi are unghiuri de vizibilitate mai slabe. Nivelul de negru este însă destul de bun iar luminozitatea este ridicată (ajustarea automată a acesteia funcționând corect), vizibilitatea în lumina solară fiind însă, atât cât am putut sa o verific în zilele astea cam mohorâte, destul de slabă şi cam la acelaşi nivel cu ecranul AMOLED.
Din păcate talentele mele de fotograf suferă, dar sper că cele două imagini vor arăta diferenţele de saturaţie şi pixel rendering.

Deoarece HTC trece foarte repede prin specificaţiile complete ale hardware-ului acestui terminal, informație care ar fi putut fi nu doar pe placul unui geek ci folosită în scop de promovare, aşa cum a făcut Samsung cu al său Galaxy S, sunt nevoit să le fac munca în folosul comunităţii virtuale. După specificaţiile inițiale, HTC Desire HD părea a fi bazat pe acelaşi chip Qualcomm Snapdragon tactat la un 1GHz ca HTC Desire. Diavolul se ascunde însă în detalii, iar în cazul de faţa detaliul este cifra din coada indicativului: QSD8255, faţă de QSD8250. Aceasta mică modificare indică de fapt o diferență de trei ani între două generaţii diferite şi un salt tehnologic major . Într-adevăr, este bazat pe acelaşi nucleu ARM v7 numit Scorpion, însă procesorul grafic este acum un Adreno 205, care oferă o putere mai mult decât dublă faţă de vechiul Adreno 200 din QSD8250, depășind totodată şi chipul PowerVR SXG 540 din Samsung Galaxy S şi oferind totodată şi o arhitectură modernă cu shadere unificate, UMA şi early Z-reject. Astfel, faţă de cele 26.2 cadre pe secundă atinse de vechiul Desire, versiunea HD atinge 58.1, depăsind uşor şi Galaxy S, cu cele 53.6 ale sale. Iar comportamentul în Asphalt 5 şi Raging Thunder 2, cele două jocuri celebre pentru cerinţele hardware, a fost pe măsură, făcând din Desire HD al doilea terminal mobil cu disponibilitate largă care depăşeşte consola portabila Sony PSP. Mai mult, fabricat în tehnologia de 45nm (faţă de 65nm în cazul vechiului model), noul Snapdragon este mai rece, lucru lesne de observat în cursul utilizării intensive, şi oferă teoretic un consum mai mic de energie.

Acest procesor modern nu este singurul progres făcut de HTC, acesta mărind memoria de sistem la 768MB, suficient pentru rularea în paralel a unui număr serios de aplicații. Chiar daca terminalele Android contemporane nu au probleme nici cu 512MB RAM, acest spor este binevenit, memoria liberă nestricând nimănui niciodată. Mult mai importantă este însă mărirea capacității de stocare interne la 1.5GB, din care utilizatorului îi rămân disponibili 1.05GB, un lucru absolut necesar deoarece cei 147MB oferiţi de Desire se dovedesc adesea insuficienţi, cu tot cu sportul App2SD adus de actualizarea la Android 2.2. Acest spaţiu de stocare generos este dublat de slotul MicroSD, care poate carduri de până la 32GB şi vine echipat în mod implicit cu 8GB.
Restul specificaţiilor hardware se pot vedea pe pagina următoare, remarcându-se doar adaptorul de reţea 802.11n, care oferă un spor vizibil de viteză (17Mbps Desire, 24Mbps Desire HD), şi suportul HSDPA şi HSUPA care oferă acum rate de transfer de până la 14.4Mbps download şi 5.76Mbps upload.