Sid Meier’s Civilization V Review

Acum, fiecare unitate ocupă un hexagon, iar unităţile ranged chiar au devenit eficiente în lupta de la distanţă şi un element esenţial în asediul oraşelor. Au dispărut însă spionajul, comerţul cu tehnologii, poluarea sau religia; au apărut, pe de altă parte, politicile, combinate din fostele tipuri de guvernări în ramuri opuse (de exemplu autocraţia nu poate funcţiona simultan cu libertatea – democraţia). Aceste politici avansează prin cheltuirea de puncte culturale şi oferă diverse bonusuri palpabile pe toate ramurile de dezvoltare. Şi, odată completate cinci astfel de ramuri, ai acces la Utopia Project, condiţia pentru a obţine o victorie culturală.

Fiecare trupă acumulează experienţă şi i se pot adăuga diferite bonusuri; la început, e bine să va faceţi mâna pe trupele de barbari spawn-ate la infinit din diverse tabere (asta până ce tabăra e distrusă şi va reapărea în altă parte după o perioadă). În mod evident, unităţile veterane sunt şi cele mai eficiente şi, pe măsură ce trec turele, pot fi upgradate în trupe adecvate epocii (de la catapulte la tunuri, de la cavalerie la tancuri uşoare).
Şi oraşele pot ataca trupe aflate în imediata vecinătate, acţiune foarte utilă mai ales contra barbarilor cu AI cretinel. Aceştia nu te vor ataca decât dacă eşti total lipsit de apărare şi taberele lor s-au înmulţit excesiv, altfel doar se învârt pe acolo aşteptând să fie decimaţi. De cealaltă parte, este destul de greu să ataci un oraş la începutul jocului, mai ales dacă a apucat să-şi facă ceva ziduri. Orice formă de artilerie este esenţială, altfel te vei trezi cu toate trupele de melee decimate, fără vreun rezultat pozitiv. AI-ul nu prea stă pe gânduri dacă te poate ataca, aşa că trebuie să ai şi trupe, chiar dacă ţinteşti spre o victorie culturală sau diplomatică (de obicei, mai greu de obţinut decât o dominaţie teritorială sau cea pe puncte care se încheie automat în anul 2050).

Desigur, se pot realiza şi tratate (război, pace, comerţ, pacte secrete), dar majoritatea numai cu naţiunile mari. Interacţiunea cu oraşele-stat este limitată la cadouri în bani şi trupe pentru a le deveni prieteni pentru o perioadă limitată. Răsplata se concretizează de obicei în trupe primite cadou, aşa că investiţia merită, însă numai atunci când te dau banii afară din imperiu, nu la început când fiecare bănuţ contează.